Alexandrina Hristov: Scena mea „s-a născut” în Bucureşti
Alexandrina Hristov este originară din Chişinău, dar rolul de artistă şi l-a asumat pe deplin după ce s-a mutat în România. În anul 2005, a fost una dintre protagonistele filmului “Trois femmes de Moldavie”, în regia lui Paul Cuzuioc, pe a cărui coloană sonoră s-au aflat câteva dintre piesele sale. În urma realizării acestui film, s-a mutat în Romania. Solista şi-a câştigat notorietate prin intermediul Internetului, înregistrări din concerte fiind răspândite prin programe peer-to-peer. Alexandrina a cântat la Festivalul de Jazz de la Garana, Festivalul de la Peştera Bolei, Festivalul International de Film Transilvania, dar şi în cluburile din Bucureşti şi din alte oraşe. Cântă în română, franceză şi rusă. Stilul sau muzical este greu de definit, dar se încadrează între pop acustic, rock, alternative, jazz şi soul.
Interpretă, poetă şi pictoriţă. Cum reuşeşti să îmbini toate aceste talente?
Am avut noroc de cel mai bun tată pictor şi de pianina Krasnîi Octeabri pe care părinţii mi-au cumpărat-o când aveam 9 ani. Şi de o profesoară extraordinară, Elena Halabudenco, care ne încuraja pe noi, elevii, să scriem. Mai şi coseam sau tricotam, ca orice altă fetiţă din perioada aceea îndepărtată în care creşteam în URSS, atunci când părintii mei erau încă tineri.
Cum ai descoperit lumea muzicii şi a picturii?
De mică. Tatăl meu este pictor, iar mama obişnuia să cânte. Cânta şi tata. Nu eram ca alţi copii din bloc, nu mă interesa să-mi petrec timpul cu semenii mei pe afară. Îmi plăcea să stau singură şi să desenez sau să mă maimuţăresc în faţa oglinzii cu deodorantul mamei pe post de microfon, căţărată pe tocurile ei înalte şi împopoţonată în rochiile ei de seară. Câţi pantofii-am stricat în numele artei!
Cum a început cariera ta în muzică?
Am compus şi-am cântat la pian de când eram mică, dar erau lucrări copilăroase. Primele piese pe care le-am şi înregistrat pe primul album, Om de lut, le-am compus la 20-21 de ani, după naşterea fiicei mele. Iar pe scena bucureşteană am urcat în aprilie 2006. Până în acel moment scena îmi era străină.
Ai lansat 2 albume, la ce proiect muzical lucrezi acum?
Noua mea pasiune este chitara electrică. Am compus deja câteva piese la chitară, care vor fi incluse pe cel de-al treilea album. Urmează să intru în studio ca să le înregistrez.
Ce ti-a făcut să vii în România?
Aşa s-a întâmplat. M-au chemat, am venit şi n-am mai plecat. Am acceptat oferta unui impresar roman (Fundaţia “Phoenix”), care-mi ascultase înregistrările şi care mă încurajase să trec şi peste Prut cu compoziţiile mele. Eram extrem de timidă la început, îmi tremurau genunchii de emoţie la primele mele concerte în Bucureşti. Am acum un public al meu aici, în România. Un public foarte cald, foarte sensibil, ale cărui mesaje postate pe net şi exprimate la concertele mele mă umplu de fericire. Fac ce ştiu eu să fac mai bine, pictură şi muzică, îndrăznesc să cred că, prin ele, fac lumea mai bună. Reacţiile pe care le primesc de la cei care mă ascultă cântând şi-mi privesc tablourile mă fac să mă misc mai departe, îmi dau un suport moral şi o forţă de creaţie uriaşă.
Cum ţi se pare piaţa muzicală din România, cât de uşor ţi-a fost să te acomodezi?
Nu urmăresc ce apare la televizor, nu fac parte din segmentul muzicii comerciale, aşa că nu ştiu cum e piaţa muzicală mainstream din România. Oricum, cred că e jale. Însă ce se întâmplă în underground-ul muzicii româneşti, e frumos. Apar multe trupe noi şi talentate, necunoscute publicului larg, dar cu mare potenţial artistic.
Melodiile tale sunt în română, franceză şi rusă. Cum poate fi definit stilul tău muzical?
Muzică de autor, creaţie proprie, ceea ce se numeşte în limbajul muzical internaţional singer/songwriter. Mi-aş dori să cânt şi în alte limbi.
Ce artisti ţi-au influenţat cariera muzicală?
Toată muzica ascultată de când eram mică şi până acum şi-a lăsat amprenta asupra mea, bineînţeles. Şi asta a fost atât french pop, cât şi rock rusesc, dar şi muzică clasică, populară, romanţe ţigăneşti, etc.
În picturile tale predomină chipurile de femei, fetiţe, care au ceva în mână. Ce simbolizează acest lucru? Ce alte teme te inspiră în pictură?
Încerc să transmit iubirea. Iar personajele şi accesoriile aferente transmit şi ele ceva de la caz la caz, în funcţie de dispoziţia mea în momentul în care le cream. De obicei nu mă gândesc neapărat la mesaje. Pentru mine este important să placă ochiului meu ceea ce fac, să fie estetic vizual. Dacă sunt multumită de rezultat, asta e suficient pentru mine.
Pe când un spectacol la Chişinău?
Mi-aş dori să se întâmple cât mai repede şi chiar cât mai des.
Cum vezi piaţa muzicală din Moldova?
Am înţeles că la Eurovision a plecat un ucrainean?
Ce şanse de afirmare în piaţa muzicală sunt în Moldova?
Nu ştiu. Nu ştiam nici când am plecat, scena mea „s-a născut” în Bucureşti.
Cât de des ajungi acasă şi ce-ţi lipseşte de acolo?
Îmi lipsesc bunica şi mama, care nu mai sunt. Şi mirosul casei bunicii când încă era plină de viaţă şi ne alinta cu cele mai gustoase mâncăruri, cu plăcinte cu brânză şi blinciki cu vişine. Sau când trăgea câte un pui de somn la prânz pe patul de sub copacul din faţa casei iar eu o priveam cum se odihneşte. Ascultam sunetele satului şi nu mă săturam să privesc florile din gradina îngrijită şi vie. Îmi lipsesc acele vremuri… Ce n-aş da să o mai văd măcar o dată pe mama Lida, să-i aud vorba caldă, să o mai ascult cântând cântece din tinereţea ei sau plângând de fericire când se trezea cu noi în faţa porţii atunci când veneam la ea în secret… Ajung acasă destul de rar, nu pe cât mi-aş dori. Mă bucur enorm când vine tata la noi în vizită. Şi vine tot mai des.
Te gândeşti să revii în timp, la Chişinău?
Nu exclud ideea întoarcerii. Ador Chişinăul verde. Timpul îşi va spune cuvântul. Lasă un gând bun pentru fanii de acasă. Să fie fericiţi şi împăcaţi cu ceea ce sunt şi ce au. Şi să viseze.
Problema patrimoniului Republicii Moldova este că nu se aplică legile
Criticul şi istoricul de artă Vladimir Bulat ne vorbeşte despre starea patrimoniului cultural al Republicii Moldova, problemele majore care stau în calea protejării acestui patrimoniu şi despre situaţia generală a artei spaţiul dintre Prut şi Nistru.
Lucia Beiu: Dle Bulat, problema protejării şi valorificării moştenirii culturale a fost şi rămâne una dintre cele mai dificile, în multe ţări ale lumii, iar în R.Moldova nu este o excepţie. Vă rog să faceţi o radiografie a stării patrimoniului real din R.Moldova.
Mi-a plăcut mult formularea dvs., ”Starea patrimoniului real din R.Moldova”! Pentru că m-a pus pe gânduri. La ce ne referim concret, când spunem patrimoniu cultural în actualele graniţe ale Republicii Moldova? Istoria acestui spaţiu statal este, după cum se ştie, zbuciumată şi marcată de confuzii, zdruncinături, catastrofe chiar. Până acum mai bine de două secole aici a fost Principatul Moldovei, apoi fâşia dintre Prut şi Nistru a devenit o gubernie a Imperiului Ţarist, după care a aparţinut Regatului României, mai departe teritoriul a fost cucerit şi integrat Uniunii Sovietice, iar după anul 1991, a devenit un stat independent, Republica Moldova. Prin urmare, chestiunea patrimoniului cultural din actuala formaţiune statală trebuie să ţină mereu cont de aceste realităţi ale trecutului.
Eu personal privesc aceste ”felii istorice” ca fiind deosebit de importante pentru regândirea şi redefinirea stării de lucruri în materie de patrimoniu monumental şi cultural, care este polimorf, multicultural, metisat şi deosebit de preţios, atât în materie de patrimoniu material, cât şi imaterial. Există, din fericire, comisii, instituţii, grupuri de lucru, mulţi entuziaşti şi savanţi care se ocupă la modul cel mai serios de inventarierea, cercetarea şi conservarea acestei stări de fapt, de obiectivele şi fenomenele acesteia.
Republica Moldova este moştenitoarea de drept a problematicului ”spaţiu de tranziţie” situat, după cum vedem în chip strategic, între vechimea milenară a culturii iudeo-greceşti şi diversitatea practic insondabilă a moştenirii spirituale slave şi central-asiatice.
Pentru înţelegerea şi aprofundarea conceptului de ”patrimoniu” recomand cu căldură cărţile fundamentale ale cercetătoarei Françoise Choay, disponibile şi în limba română.
În ultimul timp, apar tot mai multe semnale privind riscul pierderii nucleului istoric al capitalei, dar şi al monumentelor de arhitectură, în timp ce ţările din jurul nostru îşi fortifică moştenirea culturală, valorificând-o plenar în procesul dezvoltării lor durabile sociale şi economice. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
Republica Moldova nu are o problemă cu existenţa unui cadru legat de protecţia patrimoniului cultural, ci un set de probleme grave ce ţin de implementarea şi respectarea acestui set de legi. Trebuie ştiut că investiţiile în cultură şi protejarea patrimoniului sunt mereu de lungă durată, şi nu ne putem aştepta în acest domeniu nici la ”randament”, nici la ”profit”. Mai mult, această problematică nu poate fi decupată şi privită în chip autonom faţă de starea generală a societăţii, politicii, economiei. Din acest punct de vedere orice experienţă din Vestul Europei ar fi binevenită, fie şi pentru că problematicile acestea au o dezbatere largă, adesea cu o vechime mare, şi sunt abordate pluridisciplinar, taxonomic, propedeutic. Patrimoniul nu este ceva abstract, ci întotdeauna ceva concret, definibil, costisitor, dar şi dătător de certitudini şi importante satisfacţii spirituale.
În contextul unei societăţi globale, bazate pe informaţie, pericolul pierderii identităţii culturale este unul real. Ce ar trebui să facem pentru a evita acest pericol?
Din fericire, Republica Moldova nu este pândită de acest pericol, al pierderii identităţii, căci acest concept a devenit vag şi mereu frapant pentru întreaga lume contemporană. Nu identitatea astăzi mai este interesantă, ci individualitatea. Din acest punct de vedere, stăm bine. Tocmai de aceea nu riscăm să ne pierdem în mrejele globalizării şi ale uniformizării. Îmi vine în minte o frumoasă definiţie a identităţii, formulată de un fin cărturar american, Leon Wieseltier, un intelectual de prim rang al culturii filosofice contemporane: ”Prin breşele identităţii pătrunde democraţia. Oricare ar fi premizele filosofice ale democraţiei, premisa existenţială a democraţiei e aceasta: cineva ca mine şi diferit de mine se află deja aici cu mine”. E de meditat îndelung, cred, asupra acestor idei, mai ales în contextul în care moldovenii circulă liber prin lume, doar cu paşaportul biometric…
Exista o piaţă de artă în R.Moldova? Preţul unei lucrări poate fi considerat şi un indicator al valorii?
Este aproape imposibil de vorbit despre o piaţă de artă în acest areal cultural, el încă nu s-a articulat. Acumulările de capital încă nu au atins cota necesităţii investiţiei pe tărâmul esteticului. Cu toate acestea, o casă de licitaţie de la Bucureşti a încercat la un moment dat un duplex: Chişinău-Bucureşti, şi se pare că a avut un oarece succes. Există, totuşi câteva galerii de artă contemporană, şi acestea promovează la nivel local artiştii autohtoni. Din câte cunosc, nici una dintre acestea nu a ajuns la mari târguri de artă din lume, iar artiştii contemporani din Republica Moldova sunt promovaţi la nivel global de către critici, curatori şi dealeri internaţionali. Nu cred că o cotă valorică este direct proporţională cu valoarea intrinsecă şi simbolică a unei opere de artă. Toţi aceşti parametri sunt conjuncturali, şi fluctuiază în timp şi spaţiu.
Aţi putea creiona un “clasament” al celor mai bine cotaţi pictori basarabeni?
În contextul inexistenţei unei pieţe de artă este, cred, absolut fortuit să vorbim despre un ”clasament” al celor mai bine cotaţi artişti din Republica Moldova. Pot însă să amintesc faptul că anumiţi artişti cu origini basarabene sunt bine cunoscuţi pe meridianele lumii, precum: Samson Flexor, Moisei şi Miriam Gamburd, Élisabeth Ivanovsky, Teodor Buzu, Roman Tolici, Pavel Brăila, Mark Verlan, Ghenadie Popescu, Tatiana Fiodorov, Veaceslav Druţă, Lucia Macari ş.a.
Muzeul de artă din Chişinău, este o altă perlă arhitecturală basarabeană care aşteaptă a fi şlefuită de câteva decenii. … Care este starea acestui Muzeu?
Dacă vă referiţi la sediul din Casa Hertza, atunci vă pot spune că acesta este închis de prin 1987! Lucrări de restaurare prelungite menţin această bijuterie arhitectonică într-un ”con de umbră”, în plin centru al capitalei moldave. Iar în ceea ce priveşte celălalt sediu, care cumulează trei imobile din trei perioade istorice diferite, atunci acolo lucrurile stau ceva mai bine. Imobilul din centru – Casa Dadiani, care a aparţinut contesei Dadiani – a fost sediul unuia din cele mai prestigioase licee de fete din Chişinăul epocii ţariste (în deceniile interbelice aici a funcţionat Liceul Militar), apoi a fost Muzeul Partidului Comunist, în cele din urmă a revenit Muzeului Naţional de artă al Moldovei. Un astfel de imobil se identifică cu istoria însăşi a acestui oraş, şi este absolut firesc că anume acesta va apărea, în curând, în haine primenite, la restaurarea căruia a constribuit şi Guvernul României, printr-o donaţie a unei importante sume de bani.
Un semnal de alarmă privind protejarea moştenirii culturale ar trebui să-l dea societatea civilă. Care este rolul acesteia în promovarea artei, educaţiei estetice?
Societatea civilă în condiţiile Moldovei contemporane este firavă, dar eficientă. Există câteva organizaţii şi grupuri care şi-au concentrat atenţia pe monitorizarea moştenirii patrimoniale. Şi au anumite succese. Unele se ocupă de promovarea teatrului, altele de cea a artei contemporane, a popularizării ideilor şi sensibilităţii contemporane. Există câteva platforme pe internet, care articulează, definesc, formatează şi disecă aceste problematici incitante şi atât de necesare. Grupul întrunit în jurul Asociaţiei Tinerilor Artişti ”Oberliht”, este printre cele mai active din ultimul deceniu, fapt confirmat şi pe scena internaţională (prin conferinţe, expoziţii, prezentări, work-shopuri).
Care este situaţia cărţii de artă în Moldova, cum este promovată aceasta?
Cartea de artă este peste tot în lume un obiect de lux. Sunt edituri specializate în acest soi de publicaţii, unele au o veche tradiţie în domeniu. La noi albume de artă au început să apară acum vreo 30 de ani. În general, există două tipuri de albume, unele documentează opera unor artişti, altele, de regulă, se ocupă de fenomene artistice, stiluri, perioade, sau pur şi simplu documentează colecţii deja constituite, private sau publice. Muzeul Naţional de artă, deja amintit în acest material, deţine câteva albume care inventariază colecţia sa de artă, de ieri şi de azi. În ceea ce priveşte albumele de autor, trebuie cu prioritate să amintesc fantastica şi unica în felul său serie de albume, reunite sub titlul ”Maeştri basarabeni din secolul XX”, asumată şi editată în condiţii poligrafice excelente de editura ARC. Printre altele mai e de amintit şi de efortul sistematic şi susţinut al editurii Cartier de a scoate elegante albume de artă, pe care le tipăreşte în străinătate. Impunătorul volum ”Icoana”, o traducere a unui text fundamental al savantului rus Nikolai Kondakov, este o adevărată carte de vizită pentru cartea de artă editată în Republica Moldova. Promovarea cărţii de artă este la fel de dificilă, precum este deosebit de complicată şi editarea acesteia.
Republica Moldova este prima ţară membră a Parteneriatului Estic care a realizat un Plan de Dezvoltare Strategică în domeniul Culturii până în 2020. Cultura naţională, cu coloritul său original şi muzicalitatea sa uluitoare, are o contribuţie unică în patrimoniul european şi mondial. Ce beneficii oferă integrarea europeană, inclusiv pentru spaţiul cultural?
Este foarte potrivit momentul de a aduce în discuţie aici trei mari proiecte, care sunt cele mai active vizibile în acest moment . Primul ar fi activitatea fructuoasă a Comisiei Naţionale pentru salvagardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, iar cadrul legal pentru activitatea acesteia este Legea nr. 158 / 2012. Acest organism a editat deja ”Registrul Naţional al patrimoniului Cultural Imaterial din Republica Moldova”, vol. A (editura Lumina, 2012). Publicarea lui şi în limba engleză va face posibilă circulaţia largă a informaţiei despre patrimoniul nostru imaterial, astfel că ea să fie accesibilă pe orice meridian al lumii.
Apoi, trebuie amintită laborioasa şi energica activitate a Agenţiei de inspectare şi Resturare a monumentelor, care a reuşit în ultimii ani, ajutat şi de ONG-urile locale, să salveze de la dispariţie câteva imobile şi situri în Chişinău şi în provincie. Acest organism a elaborat un foarte preţios document juridic, care a inventariat cazurile de demolări, schimonosiri şi deteriorări de monumente în perioada 1993-2012.
În cele din urmă, merită toată consideraţia şi admiraţia Asociaţia civică Centru SITᵉ, condusă de arhitectul Boris Gangal, care de-a lungul a câtorva ani a desfăşurat proiectul ”Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea”, materializat într-un preţios site pe internet, şi într-un album care reia în formă tipărită întreaga informaţie conţinută de acesta.
Consider că integrarea în UE a Republicii Moldova poate să marcheze o nouă etapă pentru viitorul patrimoniul cultural naţional, cu condiţia că toţi cei implicaţi în aceste procese să înţeleagă şi să ştie că vor avea de-a face cu un partener competent, matur, energic, erudit şi cu importante resurse, inclusiv financiare. Platforma istorică este deja pregătită, baza ştiinţifică este sudată, inventarele realizate. De aici încolo, multe monumente au nevoie de restaurări, de intervenţii urgente. Marea problemă a conservării patrimoniului local este lipsa unei şcoli de restaurare, or aceasta nu poate nicidecum apărea peste noapte. Şi în acest sens UE ne poate fi un bun sfetnic şi mentor.
Iar dacă Republica Moldova a elaborat deja ”Planul de dezvoltare strategică în domeniul culturii până în 2020”, asta vorbeşte şi confirmă vioiciunea şi dinamismul cu care se mişcă specialiştii noştri, mai ales acei tineri, în câmpul domeniului teoretic al acestui tărâm.
Economia Moldovei, pe malul prăpastiei
Republica Moldova intră într-o criză economică profundă. Anul 2015 aduce cu sine un deficit mai mare, credite mai scumpe, remitențe mai puține și nu în ultimul rând instabilitatea politică ca urmare a formării unui guvern minoritar. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că Republica Moldova va intra într-o criza financiară asemeni celei din 98.
De la începutul acestui an, dolarul american s-a apreciat cu peste 14% faţă de leul moldovenesc, iar comparativ cu situaţia din ianuarie trecut, creşterea este de aproape 40 la sută. Moneda unică europeană a crescut cu aproximativ 13 la sută pe parcursul unui an. Pentru stabilizarea cursului monedei naţionale a Republicii Moldova, Banca Națională a anunţat săptămâna trecută creşterea ratei de referinţă de la 8,5% la 13,5 %.
Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Dorin Drăguţanu, pune deprecierea leului pe seama unor factori externi, dar şi a situaţiei politice dificile din ţara. Drăguţanu afirma că economia Moldovei a fost lovită de şocuri externe, pentru care nu a fost pregătită. Acesta s-a referit la înrăutăţirea situaţiei economice din Federaţia Rusă, dar şi la embargoul impus de Moscova pentru produsele agricole moldoveneşti, ceea ce a condiţionat un nivel slab de acoperire a cererii de valută străină de către ofertă.
Explicația noului premier de la Chișinău, Chiril Gaburici, care a fost investit în funcție săptămâna trecută, este alta. Potrivit lui Gaburici, criza valutară a fost generată de speculaţii în urma cărora unele bănci comerciale au încasat venituri mari. După o întrevedere cu bancherii din Moldova, Gaburici spune că piaţa se va stabiliza, iar leul moldovenesc se va aprecia în raport cu monedele internaţionale. Potrivit unei investigaţii publicate de portalul Mold-street, băncile din Moldova au încasat în luna ianuarie venituri de 647 de milioane de lei în urma diferenţei de curs valutar. Cel mai mare câştig, de aproape jumătate de miliard de lei, l-a avut Banca de Economii.
Pronosticurile premierului sunt contrazise însă de unii experţi economici, care declară că în viitorul apropiat, euro şi dolarul vor atinge noi cote. Și deprecierea puternică a rublei rusești va avea un impact negativ în scurt timp asupra R.Moldova. ”Cel mai mult se va face resimțit prin intermediul exporturilor, investițiilor directe ale investitorilor ruși în economia moldovenească. Cel mai important va fi impactul prin intermediul remitențelor din Rusia și aici anticipăm o reducere a volumului cu 20 la sută, ceea ce pe termen scurt este echivalent cu reducerea cu circa 12 la sută a influxului total de remitențe”, susține Adrian Lupușor, expert la Centrul Analitic independent ”Expert-Grup”.
Analistul economic avertizează despre faptul că în acest an se aşteaptă o scădere a preţurilor la imobile din cauza scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, creşterea stocurilor de mărfuri şi a ratei șomajului, iar activele vor fi în scădere. Totodată, deficitul comercial uriaș, de 40% din PIB trebuie finanțat, ceea ce va pune presiune suplimentară pe curs și va genera noi minime ale monedei locale, susțin experții.
Moldova are un nou Guvern
Moldova are un nou premier! Tehnocratul Chiril Gaburici a primit astăzi votul de încredere în Parlamentul de la Chișinău. Noul cabinet este susținut de o coaliție minoritară, „Alianța pentru Moldova Europeană” formată din Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat. Comuniștii au votat pentru investirea noului executiv, deși nu participă direct la actul de guvernare. Pentru investirea Executivului Gaburici au votat 60 de deputați din cei 101.
Republica Moldova are cel mai tânăr premier din istoria țării, după proclamarea independenței. În vârstă de 38 de ani, Chiril Gaburici a primit încrederea parlamentului de la Chișinău. Gaburici este de profesie economist și a condus timp de câțiva ani una dintre companiile de telefonie mobilă din Moldova. El a fost propus să conducă noul executiv de Partidul Liberal Democrat, după eșecul de săptămâna trecută al guvernului Leancă 2. Chiril Gaburici nu este membru de partid, însă presa scrie că este un apropiat al liderului liberal-democrat Vlad Filat, dar și al celui comunist, Vladimir Voronin.
Programul său de guvernare este, în fond, similar cu cel propus săptămâna trecută de premierul în exerciţiu, Iurie Leancă, care însă nu a obţinut sprijinul parlamentului. Și componenţa cabinetului propus este aceeaşi cu lista miniștrilor propuși de Leancă. Gaburici a dat asigurări că va continua parcursul european al Republicii Moldova. Printre punctele forte din program se numară și consolidarea statului de drept, combaterea corupţiei și eradicarea sărăciei. Gaburici a menţionat că, „în paralel cu procesul de integrare europeană, R.Moldova va continua dezvoltarea bunelor relații cu țările vecine, dar și cu partenerii tradiționali”. El a precizat că are în vedere Ucraina, România, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, China și Japonia.
Cât priveşte procesul de reglementare a problemei transnistrene, Gaburici a declarat că acesta trebuie dinamizat pentru identificarea unei soluții reușite. El a precizat că, în paralel, „trebuie promovat cu aceeași fermitate mesajul privind necesitatea retragerii trupelor și armamentului rusesc din regiunea transnistreană, dar și mesajul privind necesitatea democratizării și demilitarizării malului stang al Nistrului”.
Investirea noului executiv are loc într-un context economic complicat pentru Moldova, în condiţiile în care ultimele date statistice arată că importurile şi exporturile scad, în special în ultimele luni, iar situaţia pe piaţa financiar-bancară devine tot mai instabilă. Leul moldovenesc s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar şi euro de la începutul acestui an, în timp ce preţurile cresc vertiginos.
Ucraina lasă Moldova în beznă
Ucraina a oprit livrările de electricitate către R. Moldova și Belarus. Conflictul din estul țării a avut impact asupra rezervelor interne de energie. Autoritățile din Belarus anunță că nu vor mai cumpara energie din Ucraina anul acesta. O problemă, însă, ar putea să aibă Republica Moldova, care va rămâne în totalitate dependentă de achizițiile de electricitate de la Centrala de la Cuciurgan, situată în raioanele secesioniste din stânga Nistrului. Astfel, în caz de vreo defecțiune tehnică sau alte situații, există riscul ca locuitorii Republicii Moldova să rămână în beznă.
Ucraina a oprit exporturile de energie electrică spre Republica Moldova şi Belarus, din cauza unui deficit energetic intern, a anunţat Ministerul ucrainean al Energiei. “Cu scopul de a menţine un regim echilibrat între volumele energetice consumate şi generate în cadrul Sistemului Energetic Unificat al Ucrainei şi pentru a evita să fie privaţi de electricitate consumatorii, Ministerul ucrainean al Energiei suspendă temporar exporturile de electricitate către Republica Moldova şi Belarus”, anunţă ministerul într-un comunicat.
Încă din septembrie 2014, Ucraina a redus cu 50% livrările de energie electrică în Republica Moldova. Iuri Prodan, care ocupa la acea vreme funcția de ministru al energiei al Ucrainei, avertizase atunci că o suspendare completă a livrărilor de energie electrică în Republica Moldova ar putea priva în totalitate de curent electric regiunea Odessa (sudul Ucrainei), deoarece cele două sisteme energetice sunt interconectate.
Conflictul din estul Ucrainei a avut impact asupra rezervelor de energie. Ucraina se confruntă în ultimul timp cu o penurie de cărbune pentru centralele sale electrice, după pierderea bazinului de huilă din estul țării și a minelor sale din Donbas, unele dintre acestea au fost distruse în bombardamente, în timp ce altele se află sub controlul rebelilor proruși.
Sistarea exportului de energie electrică pentru Belarus nu are efecte majore. De altfel, Minskul a reacţionat anunţând că nu intenţionează să efectueze achiziţii de energie din Ucraina în 2015. În schimb, pentru R.Moldova este un semnal de alarmă. Actualmente, Republica Moldova importă curent electric în proporție de 80 la sută de la Centrala Electrică din Cuciurgan, situată în Transnistria. O eventuală avarie sau înrăutățire a dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, ar putea lăsa basarabenii în beznă.
Soluția poate veni de la București prin accelerarea implementării proiectului privind interconectarea rețelelor de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești și Strășeni-Ungheni-Iași, pentru a extinde capacitatea de transport între cele două țări și construirea unor stații de cuplare în curent continuu de tip back-to-back pe aceste linii . Proietul se află pe masa celor două executive de la București și Chișinău, de mai mult timp, însă discuțiile nu au avansat în ultima perioadă.
Republica Moldova, în căutare de premier
Istoria se repetă! Partidele pro-europene nu pot ajunge la un consens privind constituirea unei alianțe de guvernare, iar PLDM și PDM profită de acest blocaj și cer extinderea negocierilor cu reprezentanții Partidului Comuniștilor, blocând, astfel, negocierile cu Partidul Liberal. Pe de altă parte, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a început consultarile cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
Preşedintele ţării, Nicolae Timofti, a început consultările cu fracţiunile parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru. Primele discuţii au avut loc marți cu reprezentanții Patidului Socialiștilor, care a luat cele mai multe mandate de deputat. Socialiştii i-au cerut şefului statului dizolvarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor anticipate.
După alegerile din 30 noiembrie, cele trei partide pro-europene, care, împreună, ar avea majoritatea parlamentară, și-au declarat intenția formării unei coaliții de guvernare. Până acum însă, pro-europenii nu au anunţat că ar fi stabilit numele premierului sau programul de guvernare. Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Democrat optează pentru extinderea formatului de negocieri privind constituirea unei coaliţii de guvernare. Liderii celor două fracțiuni sunt de părere că negocierile au ajuns într-un blocaj şi ar trebui lansat dialogul cu Partidul Comuniștilor.
“Țara are nevoie să fie guvernată și credem că ar trebui să începem să dialogăm și cu cei din PCRM. Acest dialog este necesar. O formulă care vizează alegerea președintelui Republicii Moldova, care presupune existența a 61 de mandate în Parlament necesare”, își justifică demersul Vlad Filat, președintele PLDM.
Liderul PDM-ului, Marian Lupu, a dat din culisele negocierilor , susținând că nu poate accepta propunerea liberalilor ca R.Moldova să renunțe la statutul de neutralitate.
Comuniştii au anunţat, că nu intenţionează să colaboreze cu socialiştii şi că ar sprijini opţiunea pro-europeană a ţării. Potrivit legislaţiei, candidatura premierului va fi anunţată de şeful statului doar după consultarea tuturor partidelot reprezentate în Legislativ. În cazul în care, noul executiv nu obţine, de două ori consecutiv, vot de încredere în parlament, şeful statului dizolvă Legislativul şi sunt organizate alegeri anticipate.
În același timp, partenerii europeni ai Republicii Moldova le cer politicienilor să urgenteze negocierile, iar economiştii atenţionează asupra faptului, că ţara ar putea să piardă bani comunitari din cauza nerespectării angajamentelor. Cu alte cuvinte, „țara arde”, iar legiuitorii noștri își văd de interese. Într-un context tensionat atât regional, cât și mondial după recentele evenimente de la Paris, aleșii de la Chișinău tot cu gândul la felia din tortul puterii se gândesc. Interesele de culise ale acestora lasă un gust amar alegătorilor.
Moldova, fără coaliție de guvernare
Formarea unei alianțe de guvernare în Republica Moldova bate pasul pe loc! După alegerile din 30 noiembrie, liderii celor trei partide proeuropene păreau deciși să resusciteze Alianța de Integrare Europeană. Negocierile, însă, nu au avansat în ultima perioadă, iar sărbătorile de iarnă par să amâne reluarea discuțiilor. Potrivit informaţiilor din presă, există încă tensiuni în legătură cu impartirea portofoliilor.
Intenţia partidelor pro-europene de a construi o coaliţie parlamentară care să aibă majoritatea în Parlamentul de la Chişinău rămâne valabilă. Insa, intre timp, negocierile pentru formarea unei noi coaliţii de guvernare şi mai ales cele legate de împărţirea funcţiilor sunt în impas. Presa de peste Prut scrie ca liberalii ar solicita funcţia de preşedinte, iar premierul Iurie Leancă insistă pe cooptarea comuniştilor la guvernare pentru a reduce polarizarea societăţii.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, liderul liberal Mihai Ghimpu a acuzat cele doua formatiuni politice partenere de dialog că nu acceptă o împărţire echitabilă a funcţiilor în viitoarea guvernare, în conformitate cu responsabilitatea ce ar reveni celor trei partide dacă acestea formează o coaliţie. Mihai Ghimpu a avertizat că partidele proeuropene riscă să piardă definitiv încrederea electoratului.
Premierul în exerciţiu Iurie Leancă s-a pronunţat la sfârşitul lunii decembrie pentru o colaborare între formaţiunile proeuropene şi Partidul Comuniştilor, al lui Vladimir Voronin, care dispune de 21 de mandate în noul parlament.
De acceași părere este și preşedintele de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov, care s-a pronunţat pentru conlucrarea cu comuniștii pentru a asigura o majoritate largă guvernului în noul parlament.
De altfel, comuniștii s-au declarat dispuși să colaboreze cu viitoarea coaliţie de guvernare dacă vor obţine controlul asupra unor instituții de stat, printre care Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Curtea de Conturi şi Comisia Electorală Centrală.
Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal şi Partidul Democrat deţin împreună 55 de mandate în noul legislativ cu 101 locuri, un număr suficient pentru formarea unei majorităţi parlamentare în vederea votării unui guvern, dar insuficient pentru a vota preşedintele sau pentru a modifica sau schimba Constituţia.
Noua coaliţie de guvernare de la Chişinău ar trebui constituită cel târziu până la mijlocul lunii ianuarie. Tot atunci, va fi aleasă şi conducerea Parlamentului şi vor fi desemnaţi membrii Biroului Permanent al Legislativului. Asigurarea a venit la sfârşitul anului trecut chiar din partea preşedinţilor partidelor proeuropene.
Examen electoral istoric pentru R.Moldova
Alegeri cruciale pentru viitorul Republicii Moldova! Astfel, moldovenii sunt invitaţi pe 30 noiembrie nu doar la un exercitiu democratic al exprimării prin vot, ci chiar să decidă viitorul ţăii lor: continuarea parcursului european după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană sau integrarea în Uniunea Euroasiatică.
Dacă în ţările cu democraţii consolidate, lupta politică între candidaţii electorali se dă pe proiecte de dezvoltare a ţării şi beneficii economice şi sociale pentru cetăţeni, în Republica Moldova, campaniile electorale sunt axate pe vectorul de orientare a ţării între VEST sau EST. Cei peste 4 milioane de oameni de basarabeni sunt, de 25 de ani încoace, într-o continua căutare de identitate şi model de dezvoltare. O buna parte din ei sunt nostalgici după vremurile de altă dată, când teritoriul dintre Prut şi Nistru era în componenţa difunctei URSS, alţii mai tineri care au prins gustul libertăţii se regăsesc în marea familie europeană.
Miza votului din 30 noiembrie este una istorică, în care se va decide viitorul strategic al Chișinăului dacă va merge spre Vest, către integrarea în Uniunea Europeană, sau se va îndrepta sub protectoratul Rusiei în Uniunea Euroasiatică. Pentru cele 101 de locuri din parlamentul de la Chişinău aspiră 25 de concurenți electorali, dintre care 20 de partide, un bloc electoral și patru candidați independenți.
Campania electorală a fost marcată de tensiuni pe ultima sută de metri, iar Curtea de Apel de la Chişinău chiar a decis excluderea unui concurent din cursa electorală. Este vorba de partidul „Patria”, liderul căruia este Renato Usatâi. Justiţia moldoveană îl suspectează pe controversatul om de afaceri, că a folosit în campania electorală finanţări externe dubioase, iar presa de peste Prut scrie şi de presupuse legături cu serviciile de informaţii din Federaţia Rusă. Ultimele sondaje electorale, arată că cinci partide ar urma să acceadă în noul Parlament. Tabara democratică a partidelor proeuropene sunt în avans în opţiunile de vot. Cu toate acestea Partidul Comuniştilor este credidat cu 20 la sută, iar simpatizanţii partidului „Patria” ar putea să se îndrepte spre ‘socialiști’, opinează analiștii.
Ambasadorul Republicii Moldova la București, Iurie Reniță, a declarat că pe teritoriul României vor fi organizate 11 secții de votare pentru alegerile parlamentare de dincolo de Prut — câte două la București și Iași și câte una la Suceava, Bacău, Galați, Constanța, Brașov, Cluj, Timișoara.
Ambasadorul Reniţă a precizat că cetățenii moldoveni aflați în afara granițelor vor putea vota inclusiv pe baza pașapoartelor cu valabilitate expirată și nu va fi necesară completarea declarației pe proprie răspundere.
Astfel, autorităţile moldovene au învăţat din experienţa României de la ultimele alegeri în problemele apărute în diaspora şi au lăsat la latitudinea birourilor secțiilor de votare să decidă, fără alte aprobări, dacă e necesară extinderea cu două ore a programului de lucru peste ora 21,00, dacă vor exista cetățeni care nu au reusit să voteze. În acelaşi timp, Guvernul României va oferi gratuitate la călătoriile cu trenul pentru studenţii şi elevii din Republica Moldova, aflaţi în România, pentru a putea vota duminică.
Klaus Iohannis, vizită la Chişinău
Klaus Iohannis, onorează promisiunea făcută în campanie electorală faţă de românii basarabeni. Preşedintele ales al României, va efectua vineri o vizită neoficială la Chişinău.Vizita sa coincide cu ultima zi de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. În cadrul unei întrevederi avute cu primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, Iohannis a definit relaţia dintre România şi Republica Moldova ca fiind unică în Europa.
Prima vizită a preşedintelui ales al României, Klaus Iohannis este în Republica Moldova. Iohannis în campania electorală a promis că dacă va fi ales preşedinte al românilor, prima sa vizită o va face la Chişinău, iar pe 28 noiembrie va onora această promisiune. Potrivit Administraţiei prezidenţiale de la Chişinău, Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu președintele Nicolae Timofti, una neoficială, deoarece deşi a fost validat de Curtea Constituţională a României, mandatul de preşedinte al lui Iohannis nu a început încă.
În acelaşi timp, Klaus Iohannis va avea câteva întrevederi cu lideri pe partide, în contextul alegerilor parlamentare ce vor avea loc la 30 noiembrie. Potrivit presei de peste Prut, Iohannis are programată o întrevedere cu liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, cei doi fiind parteneri în cadrul Partidului Popular European.
Republica Modova se află printre primele ţări care l-au felicitat pe Iohannis după câştigarea alegerilor prezidenţiale din România. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti și-a exprimat încrederea că relațiile de prietenie și bună înțelegere dintre Republica Moldova și România, care au cunoscut o ascensiune puternică în ultimii ani, vor continua să se dezvolte cu aceeași intensitate în beneficiul cetățenilor ambelor țări.
Klaus Iohannis va fi însoţit în această vizită de co-preşedintele PNL, Vasile Blaga şi de prim-vicepreşedinte PNL, Mihai-Răzvan Ungureanu.
România, principalul partener al Moldovei
România este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Statisticile arată că în primele opt luni ale anului, volumul comercial dintre cele două maluri ale Prutului a atins aproape 800 de milioane de dolari. Astfel, Bucureştiul a devansat Rusia şi ţările din Comunitatea Statelor Independente, care în anii trecuţi se aflau în topul comercial al Moldovei.
Comunitatea Statelor Independente, în special, Federaţia Rusă, devin din ce în ce mai puţin importante pentru comerţul exterior al Republicii Moldova, în timp ce relaţiile comerciale cu blocul comunitar continuă să crească, înregistrând o majorare de peste 10% în primele opt luni ale anului curent.
În acelaşi timp, în urma embargourilor pe care le-a impus, Rusia a pierdut rolul de principal partener comercial al Republicii Moldova pe care l-a deţinut, practic, în toţi cei 23 de ani de independenţă, fiind înlocuită de România. În perioada ianuarie–august, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 1,55 miliard de dolari, în creştere cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dintre care 52% au avut ca destinaţie piaţa comunitară (în creştere cu 16%).
Pe de altă parte, exporturile în CSI au scăzut cu 16%, acest spaţiu fiind destinţia a doar 33% din totalul exporturilor. Datele oferite de Biroul Naţional de Statistică a Moldovei demonstreaza că, în decurs de un an, 16% din exporturile moldoveneşti s-au reorientat de pe piaţa CSI spre cea europeană. Exporturile în Rusia au scăzut cu 26,5%, în timp ce în Belarus au crescut cu 47%, fapt ce ar putea adeveri zvonurile potrivit cărora unii producători exportă fructe în Belarus, care sunt apoi reexportate în Federaţie.
De asemenea, livrarea producţiei spre Ucraina a scăzut cu aproape 20%, cel mai probabil, din cauza conflictului din această ţară. Creşteri semnificative ale exporturilor au fost înregistrate în Italia (54%), Germania (41%) şi Elveţia (78%). În perioada ianuarie-august, importurile Republicii Moldova au scăzut cu 3%, ajungând la 3,4 miliarde de dolari, dintre care 49% provin din UE, iar 27% din CSI.
Importurile din UE au crescut cu 8%, iar cele din CSI au scăzut cu 15%. România este principala ţară de origine a mărfurilor importate de Republica Moldova – 520 de milioane de dolari, în creştere cu 18%. Astfel, cu un volum al comerţului de aproape 800 de milioane de dolari în opt luni, ţara noastră devine principalul partener comercial al Republicii Moldova, devansând Rusia. Urmează apoi Ucraina, Italia şi Germania.
lucia beiu 